Lună Nouă în Fecioară

În vara anului 2014, în tabăra de astrologie din vârf de munte, aflam că se vor face niște cursuri la București, de astro, pe fiecare planetă în parte. Hmmm… parcă n-aș lua-o iar de la început, cu fiecare planetă, mai am io ceva, ceva de înțeles pe la fiecare, da’ nu la un curs. Totuși. Zic, poate la Lună merg. Cu ce planetă începe? Cu Luna… Băi, frate, taman cu Luna. Și nu prea am chef să merg acum. Hai că văd io ce și cum fac. La nici câteva zile distanță, mă trezesc că vreau să merg la curs, bineînțeles doar la Lună. Pentru că știți, luna e cu emoțiile și aș cam vrea să mă înțeleg mai bine. Habar nu aveam în ce mă băgam. Uite așa cu Luna înainte, am ajuns până aproape de finalul cursului. Când am simți că totul e în mine și nu în afara mea.

Pe 25 Aug 2014 (foarte aproape de momentul înscrierii la curs), a avut loc o Lună Nouă (Fecioară) la grad cu Luna mea natală. Pe atunci nici nu mă uitam pe hartă, nu cunoșteam importanța unui asemenea moment. Informațiile au venit spre mine, m-am uitat pe harta mea natală, pe harta Lunii Noi. Și am înțeles. Am lucrat mult cu emoțiile mele, m-am decoperit în diverse ipostaze, m-am înțeles și acceptat, m-am privit din diverse unghiuri și în diferite situații. Astăzi, la doi ani de la înscrierea la curs, pot și știu să folosesc energia momentului pentru ceea ce este folositor mie. Și nu numai. Vreau să dăruiesc această cunoaștere și altora. Inspirată de filmul „Cortul roșu”, de ceea ce am experimentat în ultima perioadă, îmi doresc să ne întâlnim când Luna este lângă Soare (moment de Lună Nouă) și/sau când Luna privește spre Soare de pe partea opusă lui (moment de Lună Plină).

Pe 1 Sep Luna vine lângă Soare în semnul Fecioarei. Un semn mutabil, feminin. Fiind implicat și Destinul (Nodul Nord) în această întâlnire, la doar 3 grade distanță, avem de-a face cu o eclipsă de Soare. Ascendentul momentului este în Scorpion, iar Marte în Săgetător. Cam așa arată datele tehnice. Ca o traduce, aș spune că se cere o revizuire a situației actuale. O analiză detaliată și profundă, atât pe orizontală cât și pe verticală a sensului vieții. Ce-mi doresc eu cu adevărat să fac chiar fac? Sunt eu în serviciul propriei mele ființe sau îi servesc pe alții din diverse motive? Avem șansa să vedem dacă suntem acum pe linia noastră. Să vedem dacă suntem în trenul vieții. Iar dacă nu, trenul corect se intersectează cu cel în care suntem. Este suficient să ne dăm seama și să schimbăm trenul. Puși într-o asemenea situație, ne descoperim abilități, talente de mult uitate. Ne punem în valoare alte calități, redescoperim în noi un alt eu.

Pe de altă parte, putem face trecerea în trenul de pe cealaltă linie doar gândindu-ne că s-ar putea să ne ducă la visul copilăriei. Ca o drumeție într-o altă poveste. Și culmea, cu timpul descoperim că era de fapt, povestea vieții noastre, ceea ce ne doream. Avem nevoie de curaj, de a face saltul. Și el există, este acolo cu noi, în inima noastră. Ne așteaptă să fim pregătiți. Schimbarea pe care o realizăm acum, ne va aduce în timp o schimbare a statutului social, a modului cum ne văd și percep cei din jur.

Este util să folosim aceste momente magice, să conectăm cerul cu pământul, să privim în interiorul nostru și să dăm viață idealurilor noastre, să ne observăm autolimitările și cu forță interioară numită voință și curaj, să le depășim, să ne dăm voie să ne lărgim.