Dacă ar fi ….

E dimineață. Cu greu deschid ochii. Aș vrea să dorm, să dorm și să visez. Nu am mai visat de mult. Și dacă ar fi ….

Dacă ar fi să dau un nume relației mele cu mine acum, aș spune că e un trandafir. Unul mare și galben. Și m-aș pierde între petalele lui și aș fi una cu ele. M-aș lăsa mângâiată de parfumul lor și m-aș simții răsfățată de catifelarea proaspătă a mirosului.

Dacă ar fi să numesc o floare pentru inima mea, aș spune că e o primola. Cu diferite forme și culori. Gingașă, bogată și primitoare de iubire, căldură și soare.

Dacă ar fi să definesc o stare pentru mintea mea, aș spune că e timpul unei decizii. Una rațională și sigură, pentru a mă putea îndrepta cu pași clari spre drumul ce mi l-am promis. Nu există înapoi, doar înainte.

Dacă ar fi să vorbesc cu feminitatea mea, aș spune că e nevoie de o cascadă de petale albe. E timpul purificării. De tot ce este toxic pentru mine. Albul gălbui trandafiriu îmi inundă întregul corp, fiecare celulă în parte…

Dacă ar fi să-i șoptesc masculinității mele, i-aș spune răbdare. Răbdare de a acționa conform voinței mele interioare. Ea poate fi auzită când mintea tace, când inima este deschisă. Și, când eu sunt prezentă în corpul meu.

Dacă ar fi să unesc … dar sunt unite, într-un copac cu ramuri de lumină, cu rădăcini bogate, pline de seva maternă, care urcă până la cea mai îndepărtată rămură. Un arbore curcubeu de culoare, un arbore lumină de soare, un arbore …. și un mugur de floare.

Dacă ar fi … să mă trezesc din visare, zic. Să fiu Eu arbore și floare.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *